RSS

Arhive pe etichete: soapte

Dincoace de cer

 

O piatră de lumină

ţinută-n iarba nopţii

de veghea unui vis

neîncăput în marginile unui gând

începe zorii clipei

din dâra unui soare

pe-o nerăbdare

de cuvânt.

 

În susul unei urme,

ce încă mai nechează

neterminate amintiri,

cresc curcubeie albe

din balta unui cer,

de-a cărui tulburare

(te rog) să nu te miri.

 

O mână de dorinţe,

cu degetele-ntinse,

să scape de la mal,

caută culori în ploaie,

rotund ca să le întindă

pe şaua unui cal.

 

Un zâmbet mai înalt

îşi caţără arcuirea

în susul inimii

de vis

şi şerpuieşte-n joacă

prin albia unor şoapte,

spre trupul crengii de cais,

ce-n lemnnul verde ascunde frica

timpului rămas

până departe…

 

 

 
Scrie un comentariu

Scris de pe iunie 15, 2015 în pur şi simplu, zboruri în sine

 

Etichete: , , , , , , , , , , , , , , , ,

E frig în semnul de-ntrebare (?)

 

Lasă-mi literele să ierneze

şoapte,

până înmuguresc flori

ce-ngheaţă timpul

în fereşti.

Lasă-mi visele să gonească

încurcate

în coamele cailor nebuni

de verzi…

şi degetele să deseneze

cuvinte

pe trupul fiecărui gând,

de la un capăt la altul,

ca şi când…

 

Lasă-ţi ochii să râdă

culori,

pe marginea fiecărei linii

încăpute în palmele

unei clipiri,

până când, din cer

te-mbujorează-n gând

o geană de lumină.

Lasă-ţi aripa să ningă

zbor de fluturi

nebuni de albi

şi degetele să pună-n cui

tăcerea,

ca apoi, râzând,

să ne privim în ochi

zăpada,

ca şi când…

 

 

 
4 comentarii

Scris de pe ianuarie 19, 2015 în pur şi simplu

 

Etichete: , , , , , , , , , , , , , ,

Căderi din cuvânt

 

Cazi,

degete în păr

şi alintări

uitate în gând,

zâmbet în soare

şi buze

pe trupuri de şoapte

ascunse-n cuvânt.

Cazi

şi azi,

hai, cazi

şi lasă-te

să mă prind…

 

 

 
Scrie un comentariu

Scris de pe decembrie 13, 2014 în pur şi simplu, zboruri în sine

 

Etichete: , , , , , , , ,

Întoarcerea vorbei în cuvânt

_

Când lipsa verbului

ţi se zbate

sub tâmple

te opreşti, imediat,

din orice cuvânt.

Te înalţi peste orice urme de şoapte

şi te-ascunzi în tăcere,

până trece bătaia

de vânt.

Îţi muşti pe buze

rătăciri de silabe

şi îneci în lacrimi

orice început de gând.

Fereşte-ţi privirea,

reneagă-ţi auzul

şi, mai ales,

nu te încrede în niciun avânt.

Zâmbeşte.

Numai zâmbirea

poate aduce un verb

înapoi, cu picioarele

pe pământ.

_

 
Scrie un comentariu

Scris de pe octombrie 21, 2014 în pur şi simplu, zboruri în sine

 

Etichete: , , , , , , , , , , , ,

Colindă

 

Gânduri colindă

sub cetina verde

şi aduc mai aproape

albe simţiri.

Şoapte sclipesc

în lumina plăpândă

şi picură ceară

peste neîmpliniri.

Emoţii plâng

de dragul poveştii

şi revarsă-n pahare

intense trăiri.

Uitarea zâmbeşte

în hârtii colorate

arcuind, peste chipuri,

mirate bucurii.

 

 

 
5 comentarii

Scris de pe decembrie 24, 2013 în pur şi simplu

 

Etichete: , , , , ,