ghem de suflet
în inima vorbei
începută în gând
și pas înainte e verbul
zâmbet desculț
zglobiu prin poveste
și aripă da
în zbor de cuvânt
verbul ne este
ca să-l fim înapoi
înmulțit
împărțit
arcuit între noi
uite
să luăm de exemplu
a zâmbi
tu stai într-un colț
de idee
eu în celălalt
și între noi
toată zâmbirea
Sub o apă
pe o piatră
cât privirea s-o încapă
într-un ochi uitat de gând
curge trup de necuvânt…
Sub un lemn
pe o cenuşă
cât o şoaptă strânsă ghem
într-un vis jucat pe foc
arde sânge la mijloc…
Sub o stea
pe o lumină
cât timp noaptea rătăcea
într-o rază plânsă-n pas
tremură cercu-n compas…
Din pământ
cu ţipăt strâmt
se aude toamna.
Orice nume
e o lume
ca un cerc.
Orice om
e un pom
într-o lume
fără nume
dintr-un cerc.
Orice gând
e un cuvânt
într-un pom
de om
cu un nume
dintr-o lume
cât un cerc.
Un blog cuminte şi... cu suflet! 