RSS

aproape iarnă…

29 nov.

 

e fain când ninge…

te fură gândul înspre poveste, așa… câteva clipele alea când priveşti căderea albă nesfârşită și dealurile, ori acoperișurile care parcă se abandonează și ele albului din poveste, lăsând departe obiceiuri mai vechi…
e mai fain, sau altfel de fain când ești în miezul ninsorii, tu însuți deal sau acoperiș, renunțat de toate zbaterile și priveşti în sus, spre albul uniform, din care alunecă firmituri de alt alb, abia desluşite de ochiul ce clipește des fiecare întâlnire directă, intimă, subiectivă. ..

apoi te oprești din uitarea asta de sine și te întorci la facerile din afara poveștii, care, multe sau mărunte, nu țin cont și nici măcar nu continuă povestea aia albă. .. decât, așa, sporadic și frânt, în prelungiri de gând mutate în ochiul de dincoace de sticlă…

e fain când ninge.

eu nu încerc să număr fulgii. îi las aşa, nenumăraţi, să ningă peste graţia clipei. n-aş pierde, pentru nimic, atingerea şi clipirea şi emoţia de a fi… cu ei. mă dărui cu totul zâmbetului acelor secunde. pentru că „ninge”le nu-i nesfârşit. nici clipa nu e. nici iarna toamnei noastre…

 

 

 
2 comentarii

Scris de pe noiembrie 29, 2015 în pur şi simplu

 

2 răspunsuri la „aproape iarnă…

  1. ane

    noiembrie 29, 2015 at 6:43 pm

    … tare fain cand ninge … . Vin si eu, sa numar fulgii de nea 🙂

    Apreciază

     

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

 
%d blogeri au apreciat: