Lumina pe cer se stinge,
norii parcă-ncep a plânge,
vântu’ pare îmbufnat,
timpu’ pleacă supărat,
ţipetele tună-n cer,
fulgerele-n ochi nu pier…
tu te întreabă şi socoate
şi cu degetele toate,
cu un gest,
un pic ştrengar,
varsă apa din pahar!