RSS

Arhive pe etichete: nori

Pune deoparte o felie de primăvară

 

După ce ai ţinut,

strâns,

în căuşul vorbelor

toată culoarea

şi parfumul

ideii de petale,

e ciudat

să crezi

că floarea, singură,

ştie să vadă…

 

E ciudat să vezi

că soarelui din tine

i-au crescut dinţi,

“ca să muşte din nori”

îţi spui…

şi taci,

uneori.

 

Ea îţi răspunde

(mereu)

cu zâmbetul ei

în floare…

 

 

 
Scrie un comentariu

Scris de pe februarie 23, 2015 în pur şi simplu

 

Etichete: , , , , , , , ,

Condiţional optativ intens

 

Dac-ar fi să-mi rătăcesc

printre rime părăsite

verdele, să-l amăgesc

sub senzaţii-ngălbenite,

ţi-ar lipsi?

 

De-ar fi să-mi râdă norii

cu zâmbetu’ întins pe trup

şi-n păr, nebuni, cocorii,

din ţipăt liniştea s-o rup,

ai vrea să fii?

 

Dac-o dată, din idee,

aş putea să smulg un os

şi în plânsu’ de femeie

aş ciopli tremur sfios,

oare-ai veni?

 

Să ai umbră tu, dorinţă, şi să fii?

 

 

 

 
4 comentarii

Scris de pe septembrie 26, 2014 în pur şi simplu, simţiri în rime

 

Etichete: , , , , , , , , , , , , ,

Culori

Cu vârful buzelor în formă de şoaptă întind subtil culori peste gândurile întregii zile… ciocolatiu în picuri grei, ce se preling pe linii curbe, apoi mult albastru senin şi jucăuş, cu nerăbdare de verde umed şi răcoros… şi încă trei culori, mereu altele, să arcuiască în zâmbet mirarea şi vertical să risipească orice urmă de nori…

 

 
Scrie un comentariu

Scris de pe iunie 14, 2014 în pur şi simplu

 

Etichete: , , ,