septembrie e încă vara din toamnă
acceptarea în seninul privirii
îmbrăţişarea totului aşa cum e
şi iubirea de tot
cu dăruire de înţelesuri
septembrie e întinderea trupului
între susul şi josul trecerii de timp
ca o cuprindere împăcată
a lunecării
septembrie e încă iubire
cu luare şi dare de suflet
dincoace de orizontul iernii
ce poate muri înverzirea
sub albe tăceri.
fiecare anotimp are trei părţi
ieri, azi, mâine …
trei feluri de a privi
timpul
încremenind va fi fosturile
în privelişti de suflet
toamna e înţelepciunea ochiului
mai mult ca oricând
septembrie e dorul din uitare
mai mult ca oricare
mai ales trecând. ..
mai ales
nerămânând.
hai să rămânem în septembrie!
alegerea ochiului e mai presus
de cuvânt.
asta i frumuseţea amestecului
dintre timp şi anotimp
ca paradox
dacă vrei….