RSS

frica în sine

23 iun.

 

când ceva te sperie, universul tot dispare pur și simplu și cevaul ăla devine singura lume care te încape deplin și te rupe de orice altceva. parcă nimic din ce ai fost în afara ta nu mai există și cauți cu disperare o nenumită altă identitate, cât un cârlig prelungit dincolo de panică, de care să-ți agăți, cât se poate de real, speranța că nu ești singur… sunt frânturi de clipe pe care nu știi să le pui repede în nicio ordine, de unde și senzația că timpul se oprește în loc sau se termină brusc. spațiul devine inconsistent, ca un hău căscat lacom în jurul tău, gata să te scufunde…

frica e golul de viață, prin care treci uneori în timpul singurului zbor când tu ești pasager și pilot totodată.           și asta e bine. când zborul tău depinde de tine…

 

 

 
Scrie un comentariu

Scris de pe iunie 23, 2016 în pur şi simplu

 

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

 
%d blogeri au apreciat: