RSS

Arhivele lunare: Iunie 2016

noaptea unui vis de vară

 

azi noapte m-am trezit dromaderă

nu nu era rău

doar că trebuia să-mi înghesui visele toate

într-o singură cocoașă

uitând de apa rostogolită în broboane reci

pe șira spinării

unduită peste ghemotocul de vise

ca șarpele lui exupery care înghițise un elefant

uite visul ăsta chiar trebuie să-l țin minte

dar nu mai e loc și asta mă sperie

la fel cum mă sperie tălpile care ard

când pământul nu se mai învârte și setea

mă mistuie setea

și în loc de apă adun vise

că altceva nu mai încape înlăuntrul ăsta prea mic

mult prea mic pentru cât aș fi putut crește

ce noroc au cămilele

îmi spun și freamăt îngrijorată

ce noroc au cu atâta loc

de două ori mai încăpător ca la dromadere

unde-i atât de mic de nu mai intră nimic…

 

– ai visat prostuțo – m-ai trezit blând

sărutându-mă pe frunte

și dintr-o dată mi-a venit inima la loc

la fel și visele toate

și dintr-o singură nerăbdare am sărit în picioare

grăbită să-ți spun cu aiurită bucurie

ce mult îmi plac girafele

dimineața

 

 

Anunțuri
 
Scrie un comentariu

Scris de pe Iunie 26, 2016 în pur şi simplu

 

frica în sine

 

când ceva te sperie, universul tot dispare pur și simplu și cevaul ăla devine singura lume care te încape deplin și te rupe de orice altceva. parcă nimic din ce ai fost în afara ta nu mai există și cauți cu disperare o nenumită altă identitate, cât un cârlig prelungit dincolo de panică, de care să-ți agăți, cât se poate de real, speranța că nu ești singur… sunt frânturi de clipe pe care nu știi să le pui repede în nicio ordine, de unde și senzația că timpul se oprește în loc sau se termină brusc. spațiul devine inconsistent, ca un hău căscat lacom în jurul tău, gata să te scufunde…

frica e golul de viață, prin care treci uneori în timpul singurului zbor când tu ești pasager și pilot totodată.           și asta e bine. când zborul tău depinde de tine…

 

 

 
Scrie un comentariu

Scris de pe Iunie 23, 2016 în pur şi simplu

 

festin la firul ierbii

 

în susul verdelui

plin ochi

zburdalnic gând

aripă

pierdut de greieri

 

 

 
Scrie un comentariu

Scris de pe Iunie 21, 2016 în pur şi simplu

 

a verbi

 

ghem de suflet

în inima vorbei

începută în gând

și pas înainte e verbul

zâmbet desculț

zglobiu prin poveste

și aripă da

în zbor de cuvânt

verbul ne este

ca să-l fim înapoi

înmulțit

împărțit

arcuit între noi

 

uite

să luăm de exemplu

a zâmbi

tu stai într-un colț

de idee

eu în celălalt

și între noi

toată zâmbirea

 

 

 
2 comentarii

Scris de pe Iunie 16, 2016 în pur şi simplu

 

Etichete: , , , ,

roșu nestins

ultima dată când am cules maci a fost demult, de ziua lui tata. pe marginea drumului, spre casă, am adunat un mănunchi să îi fac surpriză. voiam să îi dăruiesc ceva din rodul câmpurilor pe care le-a iubit cândva cu aceeași libertate a macilor crescuți oriunde, cu drag aprins de culoare și soare…                                                       de fapt atunci a fost singura dată. și tot de atunci macii îmi țin gândul dor, roșu nestins peste timpuri înverzite, între delicate petale de dragi amintiri…

azi e plin de maci la mine în suflet și de culori lumină.

maci 1

foto: © adina colţea

 
2 comentarii

Scris de pe Iunie 8, 2016 în pur şi simplu

 

de departe târzii, de aproape copii

 

… un doi trei

la perete stai!

 

timpule, n-auzi?

hai…

dar timpul aleargă

indiferent

dă în mintea copiilor

unde uită de el ușor

incoerent

printre unicorni fermecați și balauri

cu șapte capete

și săbii din scânduri cioplite

și prințese adormite

în frunze de rabarbură

ca să nu le fie frică

de nimică

 

într-acolo aleargă

nebun nestăpânit

și orice ai vrea să zici

eu cred că timpul preferă

joaca

și temerile mici

 

 

 
Scrie un comentariu

Scris de pe Iunie 1, 2016 în pur şi simplu