Când un cal
îşi ia inima în ochi
şi te priveşte cu ea
nechezând
e ca şi când tu,
cu braţele inimii tale,
ai cuprinde un copac,
cu tot cu frunze
şi vânt.
Bucuria unui cal
curge în sângele lui,
departe de afară,
aşa cum emoţiile
nu se spun în cuvinte
oricui.
Dacă vrei să-i descoperi
iubirea
trebuie să-i simţi încordarea
şi freamătul
început în potcoavă,
trebuie să ţii apăsarea din palmă
lipită de pulsul dăruirii
din el,
fără aşteptare de slavă.
Caii nu râd,
căci râsul le-ar frânge
tăcerea iubirii din trupul lor mut.
Caii zâmbesc,
cu zâmbet pursânge.
Formatia Bucuresti
august 4, 2015 at 3:25 pm
După ce am parcurs aceste rânduri, am retrăit amintirea mângăierii unui căluț, urmată de nechezatul său melodios….ummmm…ce frumos…. mulțumesc pentru ”călătorie” !
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Adina
august 4, 2015 at 8:18 pm
caii ştiu să fie cea mai plăcută companie pentru călătorii de neuitat. iar când potrivirea e reciprocă… şi caii zâmbesc 🙂
eu mulţumesc pentru vizită şi pentru vorbele de bucurie!
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Claudiu
septembrie 2, 2015 at 8:56 pm
Foarte frumos !
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Adina
septembrie 2, 2015 at 9:06 pm
foarte mă bucur! 🙂 şi mulţumesc!
ApreciazăApreciază
dispecer de zi
februarie 6, 2016 at 12:23 am
Frumos graiesti 🙂 Am citit de vreo 4 ori, asa frumos ai scris.
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Adina
februarie 6, 2016 at 9:19 am
mă bucur! de cel puțin 4 ori 🙂 și mai scriu…
ApreciazăApreciază