RSS

Povestea îngerul(ui) în umbra lunii

15 nov.

 

Cap sau pajură?

Mă întrebă îngerul,

plimbând, între degete,

luna.

 

Umbra ei mişcătoare

mângâie totul

în cale,

cu dâre de întuneric

şi de răcoare.

 

Alege fără să clipeşti,

mi-a spus,

altfel,

secunda ochiului închis,

le va dori pe amândouă…

 

Şi nu mai zâmbi,

m-a certat.

Zâmbetul face, întotdeauna,

legătura

între orice dorinţe.

 

E prea greu,

mi-am zis.

Fără bucurie

în spatele ochilor închişi

şi fără zâmbet în tăcere

nu vreau nimic.

 

Nu te grăbi,

mi-a şoptit el.

Nu-ţi face iluzii, nici promisiuni.

Alege.

 

Nimicul e acolo,

printre opţiuni.

 

 

Publicitate
 
4 comentarii

Scris de pe noiembrie 15, 2014 în cuvinte de poveste, pur şi simplu

 

Etichete: , , , , , , , , , , , , , , ,

4 răspunsuri la „Povestea îngerul(ui) în umbra lunii

  1. Sandu Barbu

    ianuarie 10, 2015 at 5:38 pm

    Cap şi pajură

    Pentru Adina, autoarea frumoasei metafore
    a lunii ca ban al destinului.

    Când luna e cap, nu e loc de visare,
    De linişti croite din pale de vânt.
    Şi faţa îţi e doar un semn de-ntrebare,
    Nu-i timp pentru zâmbet, poeme şi cânt.

    Când pajură-i luna, cu aripi întinse
    Sfâşie albastrul înaltului cer.
    Şi gândul cutreieră zări necuprinse
    Şi ochii sunt plini de lumini ce nu pier.

    Sandu Barbu

    Apreciat de 1 persoană

     
    • Adina

      ianuarie 10, 2015 at 6:46 pm

      ar trebui să inventez cuvinte să pot răspunde la fel de minunat, onorant şi surpinzător…
      mulţumesc, cu nemărginită bucurie.

      Apreciat de 1 persoană

       
      • Sandu Barbu

        ianuarie 11, 2015 at 12:59 am

        Ce e frumos, e frumos, cum zicea John Keats (poetic altfel). M-am tot uitat, zile la rând, pe blogurile de pe http://www.toateblogurile.ro, ca să găsesc ceva care să merite într-adevăr aprecieri. Am descoperit cu bucurie o Adină sensibilă, care scrie pentru că simte şi-i place (asta e impresia mea sinceră), nu pentru a primi laude şi… like-uri. Nu e nevoie de cuvinte inventate, răspunsul tău simplu m-a impresionat. Trebuie să scriem pentru că nu putem altfel, nu pentru că urmărim ceva anume. Iar eu cred că tu o faci, frumos şi delicat. Cuvintele scrise aici de tine, superba metaforă a bănuţului-lună din mâna îngerului, toate acestea sunt „de vină” că mi-au activat dorinţa de a răspunde în versuri. Îţi mulţumesc pentru simplitatea şi frumuseţea unui blog admirabil. Keep in touch! 🙂

        Apreciat de 1 persoană

         
  2. Adina

    ianuarie 11, 2015 at 10:41 am

    EU mulţumesc şi zâmbesc, cu aceeaşi bucurie 🙂

    Apreciat de 1 persoană

     

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile cerute sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

 
%d blogeri au apreciat: