E toamnă.
Pe cealaltă parte a inimii
cad gânduri
ascunse în frunze neverzi
şi litere rupte
din lumi de cuvinte
ce dor nepăsarea
când nu le mai crezi…
Fă toamna mai mică
în glasul privirii
şi strânge-mi în zâmbet
inima toată,
pe ambele părţi,
până când,
din gândul culorii
curg râuri de vise
ce murmură lin
bucuria de noi
dimineţi…
zElle
noiembrie 1, 2014 at 4:09 pm
O ”poveste” f.frumos scrisa.De recitit.
ApreciazăApreciază
Adina
noiembrie 1, 2014 at 5:21 pm
fiecare citire îmi mângâie inima, fiecare recitire e o îmbrăţişare, pe ambele părţi 🙂
mulţumesc, de fiecare dată.
ApreciazăApreciază