RSS

Adânc, printre stele

17 iul.

 

I-am recunoscut râsul

zglobiu, nealterat,

în cascade rotunde,

ca nişte mărgele

din sticlă colorată,

vesele şi pline de lumină,

numai bune de asortat

în zilele de fericire.

Am făcut doi paşi

până la marginea lumii,

apoi ne-am aşezat

să privim cerul,

de sub noi.

Mă ţinea de mână,

strâns,

să nu cumva să alunec

printre stele…

Semeni cu vulpea,

mi-a spus.

Şi inima mea

a clipit

de emoţie…

 

 

Publicitate
 
Scrie un comentariu

Scris de pe iulie 17, 2014 în pur şi simplu, zboruri în sine

 

Etichete: , , , , , , , , , ,

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile cerute sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

 
%d blogeri au apreciat: